Moda te sustine
La fel stau lucrurile in SUA, Canada, Australia, de fapt in intreaga lume occidentala. Nu la fel se intampla in alte culturi si civilizatii. in Japonia culoarea preferata este rosul, in China, galbenul, iar in tarile islamice, evident, verdele. Dar de unde si de cand aceasta preferinta a lumii occidentale pentru albasj tru? Paul Poiret este la originea unei profunde transformari in fabricarea textilelor, inceputa prin anul 1910. Decorurile brosate au disparut dintr-o data, ele nemaifiind utilizabile in cazul rochiilor suple croite pe corp. Stofele preferate de Poiret erau satinul uni sau cu dungi, catifeaua in tonuri stridente, incarcata cu broderii de inspiratie orientala.
Barbatii au adoptat obiceiul de a purta pantaloni, peste care luau o camasa lunga pana la genunchi, cu maneci pana la cot si stransa cu o cingatoare. Din lumea orientala provenea si atentia pe care bizantinii o acordau coafurii. Formele bonetelor, materialele folosite, ocaziile la care erau purtate si modul in care erau ornate (pentru ornamente se foloseau matasea, perlele, pietrele pretioase), toate acestea erau strict reglementate dupa rangul fiecaruia. Aceasta toaleta era creata pentru femei rezonabile, nu pentru papusi de salon. Deoarece nu este locul aici sa discutam schimbarea mentalitatilor femeilor care incepeau sa poarte aceste toalete, ne vom interesa doar de schimbarea imaginii tipice a femeii, reflectata prin costumul ei.
Inca din Evul Mediu, Franta isi mentine intaietatea in domeniul fabricarii parfumurilor. Tot in Franta, in micutul oras Grasse din Provence, fabrica Frago- nard a amenajat un muzeu al parfumurilor in care sunt expuse documente, ustensile, instalatii si diverse produse, infatisand mai bine de doua secole de istorie. Aceasta regula a buzunarelor nu se aplica altor cate- corii in uniforma, cum ar fi conductorii de tren, militienii, alte personaje oficiali- Dar, intr-un fel sau altul, rangul lor este semnalat. Cei care au calatorit in China au observat ca numarul de stilouri aflate intr-unui din buzunarele de la piept este in mod clar o indicatie.
Catre 1900 vedem fotografii cu schioare in fusta lunga pana la glezna, cu taior si palarie cu voaleta. In 1925 ele purtau fuste scurte, iar catre 1930 au adoptat definitiv pantalonul. Astazi se poarta pantaloni care se stramteaza jos si un bluzon vatuit confectionat dintr-o tesatura impermeabila. Pe cap, caciuli. Materialele sintetice au devenit ceva obisnuit pentru tinutele acestor sporturi. Seducatorul incepea sa fie preocupat de castigul banilor, ingrijindu-se tot mai putin sa placa prin detalii personale ale costumului. Se spune ca aceasta eleganta inghetata a fost imprumutata din Anglia, barbatii renuntand sa-si mai aleaga liber imaginea pentru a se inchide in acest conformism. Pentru englezi, insa, excentricitatea a fost din- totdeauna un simptom al geniului.
Barbatii au adoptat obiceiul de a purta pantaloni, peste care luau o camasa lunga pana la genunchi, cu maneci pana la cot si stransa cu o cingatoare. Din lumea orientala provenea si atentia pe care bizantinii o acordau coafurii. Formele bonetelor, materialele folosite, ocaziile la care erau purtate si modul in care erau ornate (pentru ornamente se foloseau matasea, perlele, pietrele pretioase), toate acestea erau strict reglementate dupa rangul fiecaruia. Aceasta toaleta era creata pentru femei rezonabile, nu pentru papusi de salon. Deoarece nu este locul aici sa discutam schimbarea mentalitatilor femeilor care incepeau sa poarte aceste toalete, ne vom interesa doar de schimbarea imaginii tipice a femeii, reflectata prin costumul ei.
Inca din Evul Mediu, Franta isi mentine intaietatea in domeniul fabricarii parfumurilor. Tot in Franta, in micutul oras Grasse din Provence, fabrica Frago- nard a amenajat un muzeu al parfumurilor in care sunt expuse documente, ustensile, instalatii si diverse produse, infatisand mai bine de doua secole de istorie. Aceasta regula a buzunarelor nu se aplica altor cate- corii in uniforma, cum ar fi conductorii de tren, militienii, alte personaje oficiali- Dar, intr-un fel sau altul, rangul lor este semnalat. Cei care au calatorit in China au observat ca numarul de stilouri aflate intr-unui din buzunarele de la piept este in mod clar o indicatie.
Catre 1900 vedem fotografii cu schioare in fusta lunga pana la glezna, cu taior si palarie cu voaleta. In 1925 ele purtau fuste scurte, iar catre 1930 au adoptat definitiv pantalonul. Astazi se poarta pantaloni care se stramteaza jos si un bluzon vatuit confectionat dintr-o tesatura impermeabila. Pe cap, caciuli. Materialele sintetice au devenit ceva obisnuit pentru tinutele acestor sporturi. Seducatorul incepea sa fie preocupat de castigul banilor, ingrijindu-se tot mai putin sa placa prin detalii personale ale costumului. Se spune ca aceasta eleganta inghetata a fost imprumutata din Anglia, barbatii renuntand sa-si mai aleaga liber imaginea pentru a se inchide in acest conformism. Pentru englezi, insa, excentricitatea a fost din- totdeauna un simptom al geniului.
